Evreii din Romania de-a lungul secolelor
Primii evrei de pe teritoriul actual al Romaniei au venit impreuna cu trupele Romane, dupa victoria Imperiului Roman condus de Imparatul Traian. (101-102 EN si 105-106 EN – razboaiele daco-romane)
In secolul al XIII-lea, comerciantii evrei faceau negot intre Bizant, Rusia si Polonia, trecand pe teritoriile bulgaresti si romanesti (Valahia).
La sfarsitul secolului al XIV-lea, principatele romanesti au devenit principalul loc de refugiu pentru evreii alungati de regele Ludovic I al Ungariei, dupa ce acestia au refuzat sa se converteasca la catolicism.
La jumatatea secolului al XVI este atestata prima comunitate evreiasca in
Bucuresti, formata in principal din evrei sefarzi care au venit din Constantinopol, Salonic si alte parti din regiunea balcanilor. In Moldova, evreii askenazi au venit dinspre nord si vest, formand importante legaturi comerciale intre Polonia si Imperiul Otoman.
Secolul al XVII-lea a adus o mai buna integrare in viata sociala a evreilor. Comerciantii si mestesugarii evrei asigurau un flux continuu de bunuri pe piata interna, mentineau schimburile comerciale si ajutau la integrarea noii structuri economice in cadrul pietei europene. Comunitatilor evreiesti li s-a acordat libertate religioasa si dreptul de auto-guvernare in toate provinciile romanesti.
In secolul al XVIII-lea multi evrei au fost invitati sa se stabileasca in aceste teritorii, sa isi cumpere sau sa isi construiasca propriile case, sinagogi, micve, sau scoli. Astfel au fost infiintate, mai ales in Moldova, mici comunitati urbane cunoscute si ca „Stetl.” Desi erau complet liberi de a trai si a-l venera pe Dumnezeu potrivit traditiei lor, nu aveau dreptul sa detina terenuri sau sa depuna marturie intr-un proces impotriva unui crestin.
Secolul al XIX-lea a adus „Regulamentul Organic” (1831) care ii lipsea pe necrestini de orice drept civil sau politic.
De asemenea, evreii au participat la revolutiile ungara si romana de la 1848-1849. Populatia evreiasca a crescut, astfel incat, la 1859, existau 147.000 de evrei in Moldova si Valahia, in timp ce de cealalta parte a Carpatilor, numarul acestora a crescut la aproape 50.000. Evreii din teritoriile austro-ungare primisera deja dreptul la cetatenie in 1867 (Banat, Partium si Transilvania).
Prima Constitutie Romaneasca de la 1866 transforma populatia evreiasca in persoane „fara stat.” Locuitorii evrei, desi erau nascuti in Romania, indeplineau serviciul militar, respectau legile si plateau taxe la fel ca toti ceilalti, au devenit brusc „straini,” supusi unor restrictii si discriminari speciale.
Comunitatea evreiasca din Romania a participat pe deplin la Razboiul de Intependenta de la 1877.
Dupa razboi, cetatenia romana a fost acordata unui numar de 888 de evrei care s-au dus pe campul de lupta, dar, pentru restul populatiei evreiesti, era inca un proces foarte dificil si subiectiv sa primeasca aprobarea in acest sens.
Constitutia de la 1923, a „Romaniei Mari,” acorda cetatenia evreilor romani care nu aveau nici o alta cetatenie.
..:: Evreii din Romania de-a lungul secolelor |
..:: Evreii din Romania
..:: Moldova
..:: Banat, Partium
si Translivania
ultima actualizare: 13 May, 2009
|
Federatia Comunitatilor
Evreiesti din Romania
Adi G. 2003-2008
| |||||||||
|
